vineri, 3 martie 2017

Legenda Mărţişorului

Ca întotdeauna cu venirea primăverii, renasc din memoria străbună mai multe legende – legendele Mărţişorului. Toate, în felul său, arată dăinuirea luminii asupra întunericului, revelând impactul calităților umane supreme, cum ar fi iubirea, curajul, sacrificiul. Una dintr-acestea, de pildă, relatează că într-o vreme de demult coborâse Soarele pe pământ în chip de fată preafrumoasă. Un Zmeu, însă, o furase şi a închis-o în palatul lui. Păsările au încetat să cânte, copiii au uitat de veselie şi lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un curajos tânăr a pornit spre palatul Zmeului. L-a căutat un an încheiat, iar cînd l-a găsit, a chemat Zmeul la luptă dreaptă. Tânărul a învins creatura şi a eliberat Fata. Aceasta s-a ridicat pe Cer şi iarăşi a luminat întregul Pământ. A venit Primăvara şi oamenii şi-au recăpătat veselia. Tânărul luptător, însă, zăcea în palatul Zmeului după luptele grele pe care le avuse. Sângele-i cald se scurgea pe zăpadă. Zăpada se topea și răsăreau ghiocei - vestitori ai Primăverii. De atunci lumea își leagă mărțișori din roșu și alb. Roşu pentru dragostea către frumos şi curaj, iar albul imaculat fiind culoarea ghiocelului, prima floare a Primăverii. Asta e una din relatările populare legate de venirea primăverii.





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu