vineri, 10 martie 2017

Remarci d-e Filosofia Libertății de Rudolf Steiner

Deja din fragedă copilărie el avea capacitatea să ridice vălul lumii materiale, aruncând priviri spre lumea dincolo de văl. Pe parcurs el află despre diverse teorii cu privire la gândire, capacitățile ei, legăturile acesteia cu voința umană. Majoritatea acestor concepții vin în disonanță cu convingerile lui, cu ceea ce el cunoștea a fi drept realitate. 
Matur fiind, el este măcinat de dorința de a aduce fundamentare convingerilor sale în baza metodelor gândirii moderne. Este un dor irezistibil în care se angajează cu tot dinadinsul și prin sincere eforturi de introspecție. Ideea-i e de a aduce această fundamentare nu prin filosofări abstracte, ci printr-o observație sinceră a propriei vieți sufletești.
Izbânda și rodul muncii, frământărilor și luptei sale de psiho-introspecție gânditoare cu adevărat îl eliberează. Asta pentru că izbutește să se convingă fără echivoc că omul se poate bizui, poate avea încredere obiectivă în gândire. Plodul gândirii nu este Fata Morgana, o iluzie subiectivă și deșartă. Fructul gândirii, prin interferența cu restul sufletului uman, îl întărește pe om psihic, îmbogățindu-i viața simțirii și sprijinindu-i voința, ea (gândirea) la rându-i de asemenea fiind pricopsită și întărită de acestea din urmă.
În calea maturizării sale, inclusiv datorită acestei fiabilități a gândirii, omul devine apt să se sprijine ferm și cu încredere pe propriile convingeri și înțelegeri intuitive. El cu-adevărat stă acum pe picioarele proprii, ne-dus de mănuță de opiniile sau voința altora. El se poate schimba după propria convingere, în stare fiind să-și învingă pornirile nedorite.
Rudolf Steiner izbutește, astfel, în primul rând pentru sine însuși, să-și fundamenteze convingerile proprii folosind doar metoda științifică contemporană. Însăși gândirii i s-a demonstrat utilitatea tot prin gândire. Gândirea își găsește mântuirea, căci este capabilă să-i fie de un ajutor irepetabil omului în viața multilaterală, devenirea, dezvoltarea, evoluția sa.
Perioadă cu vârsta între 28 și 33 de ani și aceste frământări devin cu adevărat ”urechea acului” pentru Rudolf Steiner. El accentuează că aceste frământări și această cale descrisă în FL îi sunt subiectiv proprii lui. Cu toate acestea,rodul și gustul acestora le sunt comune omenirii.
Simplu și lapidar concluzia ar suna: Ascultă-ți conștiință; și fă ceea ce vrei cu adevărat; și asta va fi binele; binele făcut în mod firesc, adică liber.
Simbolic vorbind, Gândirea era în prag de a fi dată pierzaniei din cauza solzilor de Balaur care tot mai adânc și mai adânc îi intrau în ființa-i. Dară veni un Om care a avut capacitatea să intre în pielea de Balaur și să iasă din ea, iluminând-o din interior prin suflarea sa, aducând astfel eliberare și Gândirii care deja se sufoca de strâmtoarea impusă de Balaur. Eliberată, Gândirea a aruncat în grădina sa pielea cu solzii de balaur, prin care începură să străbată și crească flori, culorile cărora păreau fără precedent de frumoase pe fundalul contrast al solzilor înhumați.
Balaurul și-a mușcat coada.
Eroul a străpuns balaurul; iar chiar din locul străpungerii au răsărit flori.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu